CONSILIUL LEGISLATIV

Aviz nr. 133 / 2013

Dosar nr. 170 / 2013

AVIZ

referitor la proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social

Analizând proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr.35 din 06.03.2013,

CONSILIUL LEGISLATIV

În temeiul art.2 alin.(1) lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată şi art.46(2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ,

Avizează favorabil proiectul de lege, cu următoarele observaţii şi propuneri:

1. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social, urmând a fi abrogate dispoziţiile din Lega dialogului social nr.62/2011, republicată, cu modificările ulterioare, referitoare la acest organ consultativ al Parlamentului şi Guvernului.

            Prin conţinutul său normativ, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art.141 din Constituţia României, republicată, iar în aplicarea dispoziţiilor art.75 alin.(1) din Legea fundamentală, prima Cameră sesizată este Senatul.

2. Semnalăm că, prin adresa nr.b27 din 13.02.2013, Secretarul General al Senatului a transmis Consiliului Legislativ o propunere legislativă privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social, aflată în prezent în curs de avizare.

            Ca observaţie de ordin general, precizăm că majoritatea normelor prezentului proiect sunt preluate din cuprinsul Titlului V, alcătuit din art.82 - 119, din Legea nr.62/2011 privind dialogul social, republicată, cu modificările ulterioare. Potrivit proiectului, respectivele dispoziţii urmează să fie abrogate.

            În aceste condiţii, având în vedere şi faptul că proiectul prevede o soluţie legislativă diferită de cea din cuprinsul Legii nr.62/2011 în ceea ce priveşte modalitatea de repartizare a locurilor confederaţiilor sindicale şi patronale în cadrul Consiliului Economic şi Social, apreciem că, pentru asigurarea unei reglementări corecte şi complete, ar trebui ca proiectul să cuprindă şi norme tranzitorii referitoare la mandatul actualilor membri ai Plenului Consiliului.

            Astfel, apreciem că ar trebui să se prevadă în mod expres că mandatul actualilor membrii ai Plenului Consiliului încetează la data expirării mandatului Plenului Consiliului Economic şi Social.

3. La art.1 alin.(1), pentru corelare cu dispoziţiile art.141 din Constituţia României, republicată, textul trebuie reformulat, astfel:

                        „(1) Consiliul Economic şi Social este organism consultativ al Parlamentului şi al Guvernului în domeniile de specialitate stabilite prin prezenta lege”.

4. La art.2 alin.(1), precum şi în tot cuprinsul proiectului, pentru asigurarea corelării necesare cu dispoziţiile art.141 din Constituţie, textul ar trebui să facă referire la „domeniile de specialitate ale Consiliului Economic şi Social”, şi nu la „domeniul/domeniile său/sale de competenţă”.

            Totodată, semnalăm că din redactarea generală a textului rezultă că ar urma ca obligaţia iniţiatorilor de a consulta Consiliul Economic şi Social să fie aplicabilă şi în cazul în care iniţiativa legislativă aparţine cetăţenilor, în condiţiile art.74 alin.(1) din Constituţia României, republicată. Or, potrivit art.5 lit.a) din proiect, Consiliul avizează numai proiectele de acte normative iniţiate de Guvern sau de Parlament, nu şi iniţiativele legislative ale cetăţenilor. Este necesară, de aceea, corelarea celor două norme din cuprinsul proiectului.

5. La art.2 alin.(2) lit.g), apreciem că textul ar trebui să fie completat cu precizări referitoare la categoriile de drepturi şi libertăţi avute în vedere. Precizăm că, din redactarea generală a normei, rezultă că aceasta se referă la toate drepturile şi libertăţile consacrate de Legea fundamentală. O astfel de reglementare ar fi de natură de a  extinde competenţa Consiliului Economic inclusiv în ceea ce priveşte, de exemplu, drepturile electorale ori dreptul la apărare. Este adevărat că art.141 din Constituţie prevede competenţa legiuitorului organic de a stabili domeniile de specialitate ale Consiliului Economic şi Social, însă în realizarea acestei competenţe legiuitorul trebuie să aibă în vedere interpretarea sistematică a normelor constituţionale. Astfel, art.141 face parte din Titlul IV al Constituţiei, care reglementează „Economia şi finanţele publice”. Prin urmare, chiar dacă textul art.141 din Legea fundamentală nu o prevede în mod expres, domeniile de specialitate ale Consiliului Economic şi Social trebuie să facă parte din sfera largă a domeniului „economiei şi finanţelor publice”. În această situaţie, aspectele legate de drepturile şi libertăţile care nu au legătură cu acest domeniu, cum ar fi, de exemplu, drepturile electorale, nu pot face parte din sfera domeniilor de specialitate ale Consiliului Economic şi Social. Pentru aceste motive, sugerăm  reanalizarea şi reformularea corespunzătoare a art.2 alin.(2) lit.g).

6. La art.2 alin.(3), teza finală ar trebui eliminată, întrucât emiterea, ce către Consiliu a punctelor de vedere şi a recomandărilor este prevăzută şi la alin.(4).

7. La art.3 alin.(2), este necesară prevederea expresă a sediului Consiliului Economic şi Social ori a modalităţii de stabilire a acestuia, întrucât, potrivit art.227 din Legea nr.287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, sediul persoanei juridice se stabileşte potrivit actului de constituire sau statutului. Precizăm că referirea generică la situarea sediului „în municipiul Bucureşti” nu este suficientă sub acest aspect.

8. La art.4, semnalăm că, din norma propusă, coroborată cu celelalte dispoziţii ale proiectului, nu rezultă momentul de la care ar urma să fie calculat termenul de 30 de zile în care se adoptă regulamentul de organizare şi funcţionare. Avem în vedere faptul că textul se referă la momentul constituirii Consiliului Economic şi Social, care nu este stabilit de nico normă din cuprinsul proiectului. Precizăm că art.16 alin.(2) se referă la momentul constituirii Plenului Consiliului Economic şi Social. În situaţia în care s-a avut în vedere adoptarea unui nou regulament de organizare şi funcţionare de fiecare dată când constituie un nou Plen, ca urmare a expirării mandatului membrilor Consiliului Economic şi Social, art.4 trebuie reformulat în acest sens.

9. La art.5 lit.a), pentru corelare cu dispoziţiile art.74 alin.(2) şi (3) din Constituţie, textul trebuie să se refere la avizarea proiectelor de acte normative iniţiate de Guvern, precum şi a propunerilor legislative ale deputaţilor şi senatorilor.

            Precizăm că, potrivit art.74 alin.(1) din Constituţie, iniţiativa legislativă aparţine deputaţilor şi senatorilor, nu Parlamentului, aşa cum prevede textul propus prin proiect. Este necesară, de aceea, reformularea normei sub aceste aspecte.

10. Semnalăm că norma din cuprinsul art.6 alin.(1), care prevede că avizul Consiliului Economic şi Social se solicită de către „iniţiatori” - prin urmare şi de către deputaţi sau senatori ‑  nu este corelată cu procedura legislativă, astfel cum aceasta este reglementată de Regulamentele celor două Camere ale Parlamentului. Sugerăm, de aceea, reanalizarea soluţiei legislative propuse.

            În ceea ce priveşte formularea imperativă a normei din art.6 alin.(1) prin care se stabileşte obligaţia iniţiatorilor proiectelor de acte normative de a solicita avizul Consiliului Economic şi Social, menţionăm că, prin Decizia nr.83/2009, Curtea Constituţională a statuat că nesolicitarea avizului consultativ al Consiliului Economic şi Social nu poate avea drept consecinţă neconstituţionalitatea actului normativ cu putere de lege, prin raportare la art.141 din Constituţie.

            În această situaţie, nerespectarea art.6 alin.(1) ar putea constitui doar motiv de nelegalitate a hotărârilor Guvernului adoptate fără solicitarea avizului Consiliului Economic şi Social.

11. Precizăm că art.6 alin.(2), potrivit căreia avizul însoţeşte în mod obligatoriu proiectul de act normativ, nu este corelată cu art.7 alin.(2), care prevede că, în cazul în care avizul nu este transmis în termenul prevăzut la alin.(1), iniţiatorul are dreptul de a transmite proiectele de acte normative spre adoptare fără avizul Consiliului Economic şi Social, cu menţionarea acestei situaţii. Este necesară, de aceea, corelarea celor două norme.

12. La art.6 alin.(7), întrucât semnificaţia noţiunii de „părţi” rezultă din dispoziţiile art.11 alin.(2), pentru un spor de claritate a normei, propunem înlocuirea expresiei „punctele de vedere ale părţilor” cu sintagma „punctele de vedere ale părţilor prevăzute la art.11 alin.(2)”.

13. La art.7 alin.(2), pentru rigoarea reglementării, norma trebuie să facă trimitere la dispoziţiile art.5 lit.a).

14. Semnalăm că norma de la art.11 alin.(2) lit.c), potrivit căreia membrii reprezentând societatea civilă sunt numiţi la propunerea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, din cadrul entităţilor avute în vedere de text, nu este corelată cu norma din cuprinsul art.12, care prevede că fiecare organizaţie a societăţii civile nominalizează persoana sau persoanele care urmează să o reprezinte în cadrul Consiliului. Este necesară, de aceea, completarea corespunzătoare a art.11 alin.(1) lit.c), în sensul precizării exprese că Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice propune spre numire persoanele nominalizate potrivit art.12. Menţionăm că în text trebuie utilizată actuala denumire a fostului Minister al Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, respectiv Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

15. Pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, secţiunile Capitolului III trebuie marcate astfel: Secţiunea 1, Secţiunea a 2-a, Secţiunea a 3-a şi aşa mai departe

16. Din punct de vedere terminologic, semnalăm că în cuprinsul Capitolului III este utilizată atât noţiunea de „membru al Consiliului Economic şi Social”, cât şi noţiunea de „membru al Plenului Consiliului Economic şi Social”, deşi, potrivit art.11 alin.(1) coroborat cu alin.(2), cei 45 de membri ai Plenului Consiliului sunt, de fapt, membri ai Consiliului. Pentru un spor de rigoare normativă, este necesară utilizarea, în cuprinsul întregului proiect, a unei singure noţiuni.

17. La art.11 alin.(3), semnalăm că textul nu ia în calcul posibilitatea ca numărul de confederaţii patronale sau sindicale reprezentative la nivel naţional să fie mai mare de 15, astfel încât să nu poată fi respectată dispoziţia potrivit căreia aceste confederaţii au de drept câte un loc în Consiliul Economic şi Social. Propunem, de aceea, reanalizarea normei.

18. Având în vedere că art.11 alin.(2) lit.c) prevede că membrii care constituie partea societăţii civile sunt numiţi de primul‑ministru, este necesară completarea corespunzătoare a art.15 alin.(3) care nu prevede decât posibilitatea organizaţiei care a desemnat „candidatul” de a face o nouă „propunere”. În acest context, semnalăm că alin.(3) al art.15 utilizează noţiunea de „candidat”, în vreme ce alin.(1) şi (2) ale aceluiaşi articol se referă la „membrii numiţi”. Este necesară, de aceea, reanalizarea textelor şi sub acest aspect.

19. La art.16, pentru corectitudinea exprimării, cuvântul „membrii” trebuie redat sub forma „membri”.

20. La art.17 alin.(1) lit.d), pentru corelare cu dispoziţiile Codului penal, textul trebuie reformulat, astfel:

                        „d) ca urmare a interzicerii, prin hotărâre definitivă, a  dreptului de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii”.

            În acest context, precizăm că prevederea acestei cauze de încetare a mandatului de membru a plenului Consiliului face necesară eliminarea, din cuprinsul art.17 alin.(1) lit.f), a trimiterii la dispoziţiile art.13 lit.c), normă care se referă la condiţia privind lipsa antecedentelor penale. Precizăm că această condiţie se consideră neîndeplinită în cazul oricărei condamnări, nu numai în cazul condamnării la pedeapsa complementară avută în vedere de lit.d) a art.17 alin.(1).

21. La art.17 alin.(1) lit.e), semnalăm, în primul rând, că numirea membrilor părţii societăţii civile din cadrul Consiliului se face, potrivit art.11 alin.(2) lit.c), prin decizie a primului‑ministru, şi nu de către Guvern. Este necesară, de aceea, reformularea corespunzătoare a normei.

            Pe de altă parte, pentru asigurarea unei reglementări complete şi pentru evitarea dificultăţilor în aplicarea legii, este necesar ca textul să prevadă, în mod expres, cazurile în care poate fi cerută revocarea membrului Plenului Consiliului Economic şi Social.

22. La art.19 alin.(1), semnalăm că textul se referă la „punctele de vedere” formulate de membrii prezenţi ai plenului, care ar urma să fie consemnate drept „puncte de vedere ale părţilor”, fără a preciza care este modalitatea prin care membrii care fac parte din aceeaşi parte prevăzută la art.11 alin.(2) urmează să-şi armonizeze punctele de vedere astfel încât acestea să poată constitui „puncte de vedere ale părţilor”. Avem în vedere faptul că nu este obligatoriu ca toţi membrii Plenului care alcătuiesc o anumită parte dintre cele prevăzute la art.11 alin.(2) să aibă acelaşi punct de vedere asupra unei anumite probleme.

            Precizăm că, din punct de vedere al respectării exigenţelor de tehnică legislativă, expresia „art.6, alin.7-8” trebuie redată sub forma „art.6 alin.(7) şi (8)”.

23. La art.23 alin.(1), pentru corelare cu art.20 lit.b), textul trebuie să prevadă, în mod expres, că preşedintele Consiliului este ales „la propunerea părţilor”.

            La alin.(2), abrevierea „CES” trebuie redată desfăşurat, sub forma „Consiliului Economic şi Social”.

24. La art.23 alin.(3), semnalăm că, prin trimitere la dispoziţiile art.17 alin.(1) lit.d) - h), norma stabileşte, drept cazuri de revocare a preşedintelui Consiliului Economic şi Social, şi situaţiile de încetare a mandatului de membru al Consiliului. O astfel de soluţie legislativă nu este corectă, întrucât revocarea reprezintă ea însăşi o situaţie de încetare a unui mandat.

            În acest sens, precizăm că şi în proiect revocarea este prevăzută de art.17 alin.(1) lit.e) drept situaţie în care încetează calitatea de membru al plenului Consiliului.

            Pe de altă parte, formularea generică referitoare la revocarea preşedintelui Consiliului „în cazul nerespectării regulamentului şi/sau prevederilor prezentei legi” nu este suficient de precisă pentru a se putea realiza stabilirea concretă a cazurilor de revocare, putând ridica, de aceea, probleme în aplicare.

            Pentru aceste motive, este necesară reanalizarea soluţiei legislative propuse.

25. La art.38, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, textul trebuie reformulat, astfel:

                        „Art.38. - La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Titlul V, alcătuit din art.82 - 119, din Legea dialogului social nr.62/2011, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.625 din 31 august 2012, cu modificările ulterioare”.

PREŞEDINTE

dr. Dragoş   ILIESCU

Bucureşti

Nr.133/7.03.2013